Candida este o specie naturală de drojdie, un tip de ciupercă care trăiește in corpul uman și pe suprafața acestuia – în cavitatea bucală şi în sistemul digestiv – fiind parte din microflora normală a organismului. Rolul acesteia este de a susţine digestia si absorbţia nutrienţilor. În mod normal, există o stare echilibrată a bacteriilor sănătoase, alături de bacteriile dăunătoare şi candida ce alcătuiesc microbiomul intestinal. În momentul în care acest echilibru dispare, lucrurile scapă de sub control.
Proliferarea candida este cea mai frecventă formă de infecție fungică. Există sute de specii candida, cele mai frecvente fiind candida albicans. Albicans provine din cuvântul latin pentru „alb”, deoarece această drojdie are culoarea albă. De exemplu, în cazul unei infecţii a cavităţii bucale cauzate de candida, interiorul gurii și limba par a fi acoperite de un film alb.
Este important de menţionat faptul că excesul de candida este diferit de candidoza sistemică, o afecțiune gravă, care poate pune viaţa în pericol şi care apare atunci când candida infectează organe interne, precum rinichiul, inima sau creierul.
Cauzele proliferării candida
Bacteriile bune sau sănătoase din sistemul digestiv au rolul de a ține nivelul candida sub control. Cu toate acestea, populația de ciuperci de drojdie poate poate fi destabilizată în cazul în care o cură de antibiotice ucide prea multe bacterii bune sau dieta alimentară este bogată în carbohidraţi rafinaţi şi zahăr (ce hrănesc candida).
Consumul excesiv de alcool, contraceptivele orale și o serie de alți factori, precum un stil de viață cu mult stres pot provoca, de asemenea, proliferarea candida. Chiar și o dietă bogată în alimente fermentate, precum varza murată și murăturile, poate hrăni candida.
Modul de proliferare
Candida are capacitatea unică de a-şi schimba forma pentru a se proteja de medii dure. Aceasta răspunde la o schimbare a nivelului de temperatură sau aciditate prin transformarea dintr-o celulă de drojdie sferică, ovală sau cilindrică într-o celulă hifală alungită. Aceste celule alungite au capacitatea de a pătrunde în mucoasa intestinului, cauzând permeabilitatea intestinului.
Odată ajunsă în sânge, candida poate invada alte țesuturi. Acest lucru înseamnă că proliferarea candida poate trece rapid de la o problemă a sistemului digestiv la o problemă a întregului organism. Candida poate coloniza pielea, gura, urechile, tiroida, organele de reproducere sau alte părţi ale corpului. Din acest motiv, simptomele de proliferare a ciupercii candida pot lua forme diferite aproape oriunde în organism.
Diferenţa dintre SIBO (suprapopularea bacteriană a intestinului subțire) şi proliferarea candida
SIBO este o afecțiune ce implica tranzitul bacteriilor ce populează în mod normal intestinul gros, în intestinul subțire. SIBO poate fi, de asemenea, rezultatul unei cantități mici de bacterii ce apar în mod natural în intestinul subțire şi care scapă de sub control.
Acest lucru poate fi cauzat de diete cu conținut ridicat de carbohidrați, de leziuni ale nervilor și mușchilor din cauza diabetului, obstrucții fizice, cum ar fi diverticulele, cicatrici de la intervenții chirurgicale sau boala Crohn, precum și de la medicamente precum antibiotice, medicamente care blochează acidul și steroizi. SIBO poate duce la probleme digestive, precum dureri abdominale, diaree și balonare.
Balonarea este primul simptom al SIBO, deoarece pe măsură ce bacteriile se hrănesc și fermentează mâncarea nedigerată din intestinul subțire – în special zahăr, carbohidrați, amidon și alcool – produce hidrogen, metan sau ambele tipuri de gaze ca produs secundar.
Simptomele proliferării candida
Cele mai comune 10 simptome includ:
- Infecții fungice ale pielii și unghiilor, precum piciorul atletului, pecingine și ciuperca unghiilor de la picioare
- Senzație de oboseală și epuizare, precum şi oboseală cronică sau fibromialgie
- Probleme digestive – balonare, constipație sau deranjamente stomacale
- Boli autoimune – tiroidita Hashimoto, artrita reumatoidă, colita ulcerativă, lupus, psoriazis, sclerodermie sau scleroza multipla
- Dificultăți de concentrare, memorie slabă, lipsă de concentrare, ADD, ADHD
- Probleme ale pielii, precum eczeme, psoriazis, urticarie și erupții cutanate
- Iritabilitate, modificări ale dispoziției, anxietate sau depresie
- Infecții vaginale, infecții ale tractului urinar, prurit rectal sau vaginal
- Alergii sezoniere severe sau mâncărimi ale urechilor
- Pofte de alimente dulci şi carbohidrați
Analize pentru depistarea proliferării candida
Analizele de sânge verifică anticorpii IgG, IgA și IgM candida din sânge și pot fi efectuate în orice laborator de specialitate. Nivelurile ridicate ale acestor anticorpi indică o creştere excesivă a candida în organism și reacţia sistemului imunitar la ea.
Candida are capacitatea de a suprima sistemul imunitar, astfel încât este important să verificaţi IgG total, IgA și nivelurile de IgM, împreună cu anticorpii candida. Nivelurile scăzute de IgG, IgA sau IgM total pot provoca un răspuns fals negativ la anticorpi.
Acest lucru poate însemna că există proliferarea candida în organism, având în vedere că sistemul imunitar este afectat, corpul se află în imposibilitatea de a produce un răspuns, iar testul de sânge apare negativ. În cazul multor persoane afectate, testele de sânge pot fi adesea negative, chiar și atunci când analizele de urină sau coprocultura sunt pozitive.
Cu toate acestea, cea mai bună modalitate de a determina dacă exista proliferarea candida este revizuirea simptomelor ce pot părea neconectate și verificarea istoricului complet de sănătate. Semnele că problema este proliferarea candida pot include:
- Nașterea și copilăria
- Naşterea a avut loc prin operaţie cezariană și astfel s-au pierdut bacteriile bune în timpul nașterii
- Lipsa alăptării ce implica lipsa preluarii anticorpilor de la mama
- Infecții frecvente ale urechii în copilărie
- Dieta alimentară
- Baza alimentaţiei din copilărie a fost alcătuită din zaharuri adăugate, produse lactate și alimente procesate
- Dieta actuală sau poftele alimentare includ carbohidrați, precum pâinea, pastele sau legumele cu amidon, zahărul și/sau alcoolul
- Dieta actuală include alimente fermentate ce pot hrăni candida
- Medicamentele
- Antibioticele pot ucide bacteriile bune din intestin
- Steroizii slăbesc sistemul imunitar
- Niveluri ridicate de estrogen rezultate din consumul de contraceptive sau terapia de înlocuire a hormonilor
- Starea psihică
- Stresul cronic – cortizolul duce la niveluri mai mari de glucoză, ce hrăneşte candida, perturbă microbiomul şi suprimă sistemul imunitar
Prin urmare, dacă aveți oricare dintre simptomele enumerate in articol și istoricul dumneavoastră include oricare dintre factorii de mai sus, proliferarea candida poate fi cauza principală a problemelor de sănătate.
Metode de abordare
- Nu luați antibiotice, steroizi sau hormoni, cu excepția cazului în care este absolut necesar din punct de vedere medical.
- Alegeţi o dietă care nu hrăneşte candida în sistemul digestiv (fără zahăr și carbohidrați rafinaţi).
- Utilizați probiotice pentru a repopula intestinul cu bacterii sănătoase.
- Identificaţi potențiale ciuperci toxice de mediu și mucegaiuri în casă sau la locul de muncă.
- Reduceţi stresul.
Dieta alimentară
O simplă eliminare din dietă, timp de cinci zile a alimentelor ce conţin drojdie și mucegaiuri, urmată de o pofta de a consuma acest tip de alimente va elimina simptomele neplăcute și apoi le va declanșa din nou. Acest lucru poate fi un bun instrument de diagnosticare pentru a vedea dacă o dietă pe termen lung fără alimente pe baza de drojdie ar fi de ajutor. Diferite persoane cu sensibilități diferite pot necesita diferite grade de restricții alimentare. Adesea, procesul de vindecare necesită ascultarea corpului și a semnalelor și sensibilităților fiecăruia. Iata cateva recomandari care ajuta la evaluarea acestei probleme:
- Eliminaţi din dietă toate alimentele ce conţin drojdie sau substanțe mucegăite.
- Încercați să fiti foarte stricţi pentru a obține cele mai bune rezultate.
- Păstrați un jurnal alimentar și urmăriți ceea ce consumaţ Ar trebui să încercați să variaţi mesele și să vă asiguraţi că diversificaţi alimentele.
- Evitați alimentele de testare timp de cinci zile.
- În a șasea zi, consumați cantități mari din alimentele pe care le-ați evitat și monitorizaţi reacția dumneavoastră. Dacă aveți o recurență a simptomelor, ați identificat problema. Dacă nu, atunci candida poate să nu fie o problemă.
- E important de stiut că uneori, o schimbare dietetică nu poate reduce proliferarea candida suficient de mult pentru a rezolva simptomele. Poate fi necesar să treceți la următorii pași – medicamente sau alt tip de tratamente.
În anumite cazuri, nutriția și suplimentele pur și simplu nu sunt suficiente pentru a rezolva problema proliferării candida. Însă pot ajuta medicamentele prescrise şi tratamentul recomandat de medicul specialist pe baza rezultatelor analizelor.